După nas, păr, sâni, fese, mai devreme sau mai târziu ne vom putea modifica şi memoria, eliminând din „calendarul minţii“ zilele pe care vrem să le dăm uitării. Dar acest vis s-ar putea transforma într-un coşmar.O echipă de specialişti americani şi germani a pus la punct un mecanism de „anulare“ a amintirilor neplăcute, deschizând astfel calea spre „pilula antitraume“. Cum? Este suficient să fie împiedicată înregistrarea cerebrală a traumelor de orice fel, de la eşecurile amoroase la examenele picate, de la nereuşitele pe plan profesional şi până la agresiuni, de la violuri la război, de la crime la atentate teroriste şi aşa mai departe. Un dubiu însă rămâne. Oare cosmetizarea chimică a memoriei nu riscă să distrugă personalitatea, anulând amintirile de orice fel, urâte ori frumoase? Deloc întâmplător, percepţiile neplăcute se fixează mai uşor în memorie decât cele plăcute şi se dovedesc a fi mult mai utile, dacă dăm crezare vorbelor lui Nietzsche, în opinia căruia curajul de a ne aminti este principiul sănătăţii. Cercetătorii de la Universitatea din California, în colaborare cu colegii lor din Muenster, Germania, s-au concentrat asupra funcţiilor unei proteine numite neuropeptida S, descoperind că aceasta este implicată în anularea amintirilor neplăcute graţie influenţei asupra unor neuroni, care înmagazinează imaginile în amigdală, considerată a fi un „întrerupător“ al emoţiilor. După o experienţă traumatizantă, la nivel cerebral intră în acţiune cortexul prefrontal, amigdala şi hipocampul. „Epicentrul“ este însă în amigdală, în profunzimile lobului temporal. Neuropeptida S este un fel de „ştafetă“ a emoţiilor. Ea „transportă“ experienţa traumatizantă din amigdală la hipocamp, „cutia neagră“ unde sunt arhivate experienţele, „şterse“ prin uitare sau care revin prin intermediul aşa numitelor „flash-back-uri“. Trauma este un „stop cadru“ care revine mereu, readu