Protestul patentarilor, al cârciumarilor, dar şi cel al elevilor de la Şcoala de agricultură din mahalaua Balta Verde sunt doar câteva dintre manifestările care au marcat viaţa Craiovei în decursul istoriei.Nemulţumirile craiovenilor legate de legile „nedrepte“, dar şi de lipsa unor măsuri care ar fi trebuit luate au dat naştere manifestărilor de protest. Una dintre primele revolte consemnate de Paul Rezeanu, în lucrarea „Craiova. Amintirile oraşului“, a avut loc în februarie-martie 1855, în vremea ocupaţiei austriece. Ce a dus totuşi la această revoltă? Se pare că „un soldat austriac a ucis, într-un conflict, un meşteşugar localnic. Nemulţumiţi de faptul că generalul Coronini, comandantul garnizoanei de ocupaţie, n-a luat nici o măsură, craiovenii, în număr de aproximativ cinci sute, au făcut, se pare, cu acceptul administraţiei oraşului, o manifestaţie de protest. În ziua de 3 martie 1855, ei au ieşit pe străzile Craiovei şi totodată au înaintat petiţii către comandantul garnizoanei austriece şi domnitorul Barbu Ştirbei. Între manifestanţi şi armata austriacă au început altercaţii. Curând, acestea au degenerat şi armata a intervenit cu brutalitate, omorând cinci sau şase craioveni. Ciocnirile între populaţia răzvrătită şi armată au continuat câteva zile, până când generalul Coronini a primit întăriri de la Slatina şi Piteşti. El a ordonat, apoi, pe 8 martie, o anchetă. Raportul întocmit atunci a aruncat vina asupra... revoluţionarilor localnici, care se întorseseră de curând din exil, şi a autorităţilor craiovene, care, la cererea sa, a trebuit schimbate“. Evenimentele acelei perioade au avut ecou internaţional.

Răscoala patentarilor Tot la capitolul revolte ale craiovenilor poate fi înscrisă şi răscoala patentarilor. Vom încerca să redăm atmosfera anului 1860, când a avut loc evenimentul, aşa cum este ea prezentată în lucrarea „Meşteşugari şi neguţători