Mircea Marian: "Precum in Evul Mediu, Iliescu vrea ca statul sa decida ce este arta oficiala, iar Inchizitia sa-i pedepseasca pe cei care promoveaza obscenitatea".

Pe la mijlocul secolului al XVl-lea, cand Michelangelo lucra la altarul Capelei Sixtine, mai multi oficiali ai vremii au protestat vehement fata de nudurile pictate de acesta in „Judecata de Apoi“. Imediat dupa ce Consiliul de la Trent a condamnat nuditatea in arta religioasa, a fost chemat un pictor, Daniele da Volterra, care sa acopere partile rusinoase ale personajelor din „Judecata de Apoi“. Pentru aceasta realizare, Volterra a ramas in istoria artei sub denumirea de „Il Braghettone“, adica, intr-o traducere libera, desenatorul de izmene.

Acum, cu aproape 500 de ani mai tarziu, Ion Iliescu si Nicolae Vacaroiu sunt decisi sa repete isprava lui da Volterra. Ei au decretat ca prezenta unui falus intr-o expozitie organizata de o institutie a statului roman inseamna un afront adus culturii nationale. „Exponate scabroase, cu svastici, falusuri, injuraturi de lucruri sfinte, sunt girate de Institutul Cultural Roman, institutie patronata cu dezonoare de H.-R. Patapievici, secondat de Mircea Mihaies - doi insi infatuati si plini de venin“, scrie Ion Iliescu pe blogul sau. Potrivit lui Iliescu, expozitia organizata de ICR la New York reprezinta „un pericol pentru imaginea si cultura Romaniei“. Imediat, presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, s-a autosesizat si i-a cerut lui Adrian Paunescu, cel care conduce Comisia de cultura a Senatului, sa demareze o ancheta.

Nu le contest nici lui Vacaroiu si nici lui Iliescu dreptul de a avea opinii despre absolut orice, inclusiv despre arta. Este dreptul lor, chiar daca presedintele Senatului nu este decat un contopist incult, iar Iliescu a ramas cu mentalitatea activistului PMR care - asa cum povesteste Preda in „Cel mai iubit dintre pam