"A folosi simple calificative, adjective dezonorante nu împinge discuţia prea departe"! Vezi, Andrei? De ce ne faci "proşti"?
Atunci cînd Marcel Duchamp şi-a trimis "pisoarul" (a se citi "plosca de urinat") la Expoziţia Societăţii Artiştilor Independenţi din New York, în 1917, pentru a "scuipa" dispreţuitor în obrazul mişcării "Dada", ştiţi ce au făcut americanii? Au pus-o la loc de cinste, ca cel mai valoros exponat! şi aşa a rămas! Mai precis, o copie a originalului din 1917, pierdut ulterior, fiindcă, fără a fi un măgăruş cu svastica pe crupă, chiar era o banală ploscă de urinat! E drept, a fost înlocuită cu o replică din porţelan, prin 1964!
Înţeleg că un "băiat" din gaşca lui Patapievici, de la Institutul Cultural Român, are anumite afinităţi cu urina, ambiţionînd să refacă, pe banii contribuabilului român, ce au pierdut americanii la New York, din "moştenirea" lui Duchamp. Un fel de înfrăţire fenomenologică a omului cu urina! Foarte bine reflectată de faimoasa expoziţie organizată de Centrul de la New York, pe banii noştri. Sigur, Duchamp era genial, chiar şi fără "pisoar", ceea ce nu se poate spune despre Patapievici fără Pleşu! Fostul ministru de Externe ne îmbracă în "anamnesis"-ul propriei sale deveniri prin toate guvernele postdecembriste, de unde a "ciugulit" "angelic" fulgii "minimei moralii", pînă la a ne spune de la obraz (pentru că am refuzat "urina" lui Patapievici pe obrazul României): "Comentariile pe care le-am văzut sînt ale unor inşi care nu înţeleg nimic din arta plastică, dar au un resentiment devastator pentru Horia Patapievici. Nici prostia, nici incultura, nici resentimentul nu sînt vindecabile" (cf. Cotidianul, 6 august).
Ai dreptate, Andrei! De aceea, "resentimentul" nostru faţă de Patapievici va rămîne veşnic, fiindcă şi noi, ca şi tine, credem că "prostia şi incultura nu sînt vindecabile"! S
