Pe un rau din Muntii Almajului, in Banat, supravietuiesc peste veacuri, 22 de mori. Botezate cu nume ca din povesti, roata lor toarce nu doar fuiorul de apa vie, ci si viata localnicilor, misterele si credintele lor. Se spune ca Tara Morilor din Banat a fost intemeiata de daci. Dainuirea ei pana in mileniul trei este o poveste fantastica, pe care va invitam sa o ascultati
"Si-avem mori pe-al nostru rau,/ Macina boabe si grau..."
Daca mergi in Banat si o iei catre Bozovici, un orasel din vecinatatea Caransebesului, fii atent la tabla ruginita pe care scrie "Prigor". Pe aici se intra in Tara Morilor, "mandra Rudarie" - cea mai intinsa zona mulinologica din centrul Europei. In 1874, in intreaga Depresiune a Almajului functionau 339 de mori, dintre care 51 numai pe apa Rudariei (sau Rudaricai). Azi, mai functioneaza 22 de mori, inundatiile din 1955 ducand la vale "jumatate din sufletul satului".
Comuna de munte, Rudaria (botezata "Eftimie Murgu" in 1984) este, spre binele celor care vor sa se ascunda de lume, o asezare in care domneste, inca, linistea cea de inceput. Casele, ca peste tot in Banat, sunt grupate pe doua randuri, asezate de-o parte si de alta a ulitelor tivite cu siruri de arbori stravechi.
Cheia morilor Cele 22 de mori sunt detinute "in devalmasie", la fel ca strungile de oi si pasunile. La fiecare moara sunt asociati intre 15 si 25 de proprietari, fiecare cu randul (sau randurile) lui. Un rand mare inseamna o zi si o noapte; un rand mic - doar o zi sau o noapte. Nimeni nu plateste nimic, iar cheia stirba si ruginita, agatata de-o sfoara, se tine la "seful morii". Acest sef nu are nici un privilegiu, dar trebuie sa vegheze la bunul mers al utilajului. Cand se strica ceva, "comitetul" solicita participarea egala la reparatii a tuturor asociatilor. Cine refuza de mai multe ori sa plateasca ori sa munceasca poate fi "de
