Daca stam si ne gandim ce anume ne reprezinta pe noi ca natiune in fata celorlalte tari ale lumii, raspunsul pe care il dam majoritatea este sportul si cultura. Daca intrebam un strain daca a auzit de Romania, va spune cu siguranta numele Nadiei Comaneci, Dracula si Brancus. Din aceste raspunsuri ne dam seama cat de importante ar trebui sa fie pentru noi aceste domenii, ele fiind cartea noastra de vizita in fata oricarui strain. Voi lasa sportul deoparte si ma voi opri putin la celalalt domeniu, cultura. In ultima vreme, presa romaneaca a avut din ce in ce mai mult, ca subiect de dezbatere, expozitia organizata de Institutul Cultural Roman la New York. Aceasta expozitie, platita din bani publici este si ea, la un nivel mai mic, o carte de vizita a Romaniei in strainatate, pe care insa am reusit s-o patam. Bineinteles ca multi intelectuali romani au sarit ca arsi in apararea lui Horea Roman Patapievici, presedintele ICR, spunand, cum e obisnuit orice roman cu functie care este supus unei anchete, ca tot scandalul are substrat politic. O fi avand, nu zic, pentru ca interesele sunt mari si in cultura, ca in orice domeniu. Sunt insa imagini din expozitia respectiva care nu mint iar faprtele sunt clare-Romania a dat-o-n bara din punct de vedere cultural. Multi spun ca lucrarile ce s-au prezentat acolo sunt o forma de arta, ca artistii au voie sa se exprime dupa cum simt ei. De accord, dar conteaza mult si locul unde se exprima. Daca o fac in strainatate, devin automat asociati cu tara noastra. Expozitia putea avea loc oriunde in lume, nu i se contesta valoarea. E arta moderna, contemporana, a unor tineri creatori romani. Dar cand e finantata de ICR e ca si cum Romania nu-l mai are pe Brancusi, pe Tonita, pe Grigorescu, ci doar pe trei artisti ce semneaza cu pseudonime si a caror lucrari reprezinta ponei cu svastici pe fund sau alte imagini pornografice. Pe viitor, ce