A fost calificat de revista Lamura drept cel mai talentat pictor al tinerei generaţii din Craiova, lucru demonstrat de artist cu fiecare expoziţie.„Pictura este pentru mine un mod de exteriorizare, este cea mai bună modalitate de a-mi găsi liniştea“, declara cu ani în urmă Benoni Mogoşeanu. De fapt, ascultându-i povestea, constatăm că nimic din ceea ce mărturisea artistul nu era lipsit de adevăr. „La 18 ani am început să pictez. Mă certasem cu tatăl meu, conflicte între generaţii, şi atunci, în acel moment, retras în intimitatea camerei, mi-am exteriorizat sentimentele, încercând să schiţez un desen. M-am izolat şi mi-am creat propria lume. Lectura şi pictura au devenit locurile în care mă regăseam. Aplecat asupra foii de desen, în acea zi s-a născut un leu înaripat. Am fost plăcut surprins de ceea ce realizasem. Şi cei care mi-au văzut desenul, mai târziu, au avut aceeaşi reacţie ca şi mine“, povesteşte artistul. De aici s-a declanşat totul. A început să picteze mai mult, să se descopere pe sine. A înţeles însă că acest talent trebuie perfecţionat cu câteva cursuri. Erau tehnici pe care trebuia să şi le desăvârşească, pentru a ajunge acolo unde îşi propusese, în vârf. Ca un lucru firesc, a urmat cursurile Şcolii Populare de Artă, la clasa profesoarei Cristina Oprea, „cel mai bun artist din România, cu expoziţii şi premii internaţionale“, după cum o descrie fostul său elev.

Contactul cu criticii Lucrurile şi-au urmat mersul firesc: muncă multă, timp îndelungat petrecut în faţa şevaletului, ore de studiu. Toate aveau să se concretizeze în expoziţii. Prima dintre ele a fost o expoziţie de grup cu foştii colegi al Şcolii Populare de Artă, urmată de altele personale - „Fără nume“, „Creaţia divină ţesută din lumină“, „Dincolo de imaginaţie“, „Creaţia divină (Începuturi)“, „Creaţia imaginară“, „Anotimpurile din sufletul meu“, „Creaţia divină (Evoluţie)“ şi multe