Germania, cunoscută în lume drept cel mai bun exemplu de dezvoltare durabilă, are 11 regiuni metropolitane, în timp ce Marea Britanie are tot nordul "metropolizat". Noi încă discutăm Germania, cunoscută în lume drept cel mai bun exemplu de dezvoltare durabilă, are 11 regiuni metropolitane, în timp ce Marea Britanie are tot nordul "metropolizat". Noi încă discutăm proiecte
Dintre noile state membre UE, Polonia a făcut cele mai mari progrese la capitolul zone metropolitane prin regiunea Katowice. România bate însă pasul pe loc.
Potrivit unei statistici mondiale, prezentate anul trecut de către preşedintele Comitetului Economic şi Social European (CESE), Dimitris Dimitriadis, există 400 de metropole cu o populaţie de peste un milion de locuitori, în timp ce acum un secol numai 16 astfel de zone aveau o populaţie de peste un milion.
Această creştere a zonelor metropolitane s-a simţit în ultimii 50 de ani şi în spaţiul european, care a fost marcat de apariţia centrelor de gravitaţie, reprezentate de zonele metropolitane. În România încă se mai fac studii, se tatonează terenul, iar autorităţile de la Bucureşti par să fi îngropat tema de trei ani încoace.
Avantaj: armonizarea infrastructurii
Avantajele de care au beneficiat ţările care au deja zone metropolitane sunt dezvoltările armonioase în ceea ce priveşte infrastructura, amenajarea teritoriului, economia şi aspectele sociale, precum şi dezvoltarea infrastructurilor de transport şi telecomunicaţii între metropole. "Zonele metropolitane sunt laboratoarele economiei mondiale. Sunt motoarele economiei şi centre de creativitate şi inovare", a precizat preşedintele CESE, Dimitris Dimitriadis.
În Marea Britanie s-a ajuns la stadiul în care preocuparea principală a guvernului este legată de oraşele care au rămas pe dinafara zonelor metropolitane. Astfel, alături de Londra, cele
