» Bucurestiul inca nu are o instalatie de epurare a apelor uzate deversate in Dambovita.

» Din lipsa de finantare, proiectul s-a desfasurat in ritm de melc.

» Termenul de punere in functiune a fost stabilit pentru sfarsitul anului 2009.

In cei 22 de ani de cand au inceput lucrarile la statia de epurare a apelor de la Glina, constructorii au reusit sa termine doar 45% din lucrare. La aceasta concluzie surprinzatoare a ajuns primarul Oprescu dupa o vizita la fata locului. La fel de mirati au fost si predecesorii sai cand au aflat ca Bucurestiul este singura capitala europeana fara o statie de epurare, dar nu au reusit sa faca nimic pentru a rezolva problema. Pentru acest proiect s-au alocat foarte multi bani, in ultimii ani, insa lucrarile se fac in ritm de melc. Oprescu a inceput sa fie interesat de acest proiect dupa ce i s-au adus la semnat actele pentru trageri de fonduri.

Poluare cat incape

Specialistii in mediu au atras atentia ca deversarea directa in Dambovita a apelor uzate din Capitala reprezinta una dintre principalele probleme de mediu ale tarii. Poluarea generata de aceasta deversare este atat de intensa incat afecteaza ecosistemul Deltei Dunarii si chiar Marea Neagra. Punerea in functiune a statiei va ajuta la reducerea poluarii pe raurile Arges si Dambovita. Problema poluarii nu este una recenta, asa ca proiectul privind statia de epurare a fost intocmit inca de pe vremea comunistilor, in anii ‘70-‘80. Incepute in anii ‘80, lucrarile au fost sistate dupa 1990 din cauza lipsei de fonduri. La mijlocul anilor ‘90, dupa reluarea santierului, s-a pus in functiune singura linie de epurare, realizata in proportie de 90%. Din cauza unei defectiuni tehnice, linia a fost oprita la scurt timp.

» 72 de hectare

Initial, statia a fost proiectata sa epureze apele uzate ale intregului oras, fiind una