De initiativa Guvernului de promovare a produselor autohtone s-a ales praful. Desele schimbari ale regulilor si birocratia sufocanta par sa fie principalele motive pentru care nici un produs iesean nu a fost inregistrat in UE. Nici producatorii locali nu sint convinsi ca o astfel de promovare ar fi utila. Produsele traditionale iesene nu ajung deloc pe piata Uniunii Europene. In 2003, Guvernul a facut o incercare de a inregistra ca produse traditionale de tara, 61 de alimente printre care si cascavalul de Hirlau, salamul de Sibiu si cirnatii de Plescoi. Cu toate acestea, din cauza modificarilor regulamentelor in decursul anilor, produsele nu au fost acceptate nici pina in ziua de azi. "Lista celor 61 de alimente inscrise la Bruxelles este inca din 2003. In 2006 s-a modificat regulamentul aplicat de UE produselor traditionale, iar in 2007 odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, s-a modificat si legislatia nationala prin HG 828/ 2007. Astfel ca UE a dat termen ca pina la sfirsitul anului 2007, toate procesele legate de produsul traditional sa fie in conformitate cu conditiile impuse de UE", a spus Florica Haraga, inginer industria alimentara din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Iasi. Cu toate acestea, chiar si cu indeplinirea tururor normelor impuse de UE, produsele traditionale iesene si romanesti in general nu au trecut granitele. "Produsul si cererea de inscriere a acestuia ca fiind traditional, trebuie sa apartina unui grup de producatori sau procesatori. O persoana fizica nu poate inregistra un produs, decit daca este singurul producator din aria geografica delimitata si daca cererea vine din partea unei asociatii profesionale", a explicat Haraga. De asemenea, pentru ca produsul sa fie considerat traditional, trebuie sa poarte denumirea de origine protejata (DOP) si sa detina o indicatie geografica protejata (IGP). In termen