Organizaţiile internaţionale şi marile puteri critică fără succes Moscova Ceea ce părea iniţial un conflict minor s-a transformat într-o luptă pentru păstrarea democraţiei şi a

Organizaţiile internaţionale şi marile puteri critică fără succes Moscova

Ceea ce părea iniţial un conflict minor s-a transformat într-o luptă pentru păstrarea democraţiei şi a independenţei Georgiei.

Implicarea forţelor armate ruseşti în conflictul georgiano-osetian s-a transformat într-un război a cărui miză este chiar supravieţuirea sistemului politic democratic din Georgia. De altfel, preşedintele georgian, Mihail Saakashvili, a anunţat ieri că Rusia intenţionează să ocupe toată Georgia.

Singurul organism care poate hotărî în mod legal obligarea Rusiei de a pune capăt conflictului este Consiliul de Securitate al ONU, din care Rusia face parte şi în care deţine drept de veto.

Conflictul a mai demonstrat însă şi falimentul diplomaţiei europene şi americane, dar şi al instituţiilor internaţionale. Analiştii atenţionează totodată că bombardarea populaţiei şi a obiectivelor civile reprezintă acte inumane, care generează drame sociale şi mii de refugiaţi.

Cereri fără răspuns

ONU, UE, OSCE, SUA, G7 şi alte forţe politice importante au cerut în mod direct Moscovei să pună capăt războiului.

SUA şi UE au ameninţat chiar că o continuare a acestui război ar putea avea influenţe nefaste asupra relaţiilor dintre Washington şi Bruxelles, pe de o parte, şi Moscova, pe de alta.

Propunerile UE şi OSCE de soluţionare a conflictului au fost "acceptate aproape toate" de către Gerogia, anunţa ieri ministrul de Externe francez, Bernard Kouchner. În replică, Moscova deplânge "implicarea" Occidentului în conflict de partea Georgiei, iar în loc de o încetare a focului, continuă asaltul pe teritoriul georgian.

Invaziile ruseşti

Rusia a inter