Înfiinţarea Zonei Metropolitane Bucureşti ar putea crea în primă fază haos din punctul de vedere al protecţiei sociale. Consiliile locale vor fi nevoite să apeleze la un mecanism de Înfiinţarea Zonei Metropolitane Bucureşti ar putea crea în primă fază haos din punctul de vedere al protecţiei sociale. Consiliile locale vor fi nevoite să apeleze la un mecanism de decontare
Sociologii spun că unele comunităţi mai sărace, "înghiţite" de ZMB, sunt în pericol de a fi transformate în localităţi-dormitor sau în cartiere periferice de tip ghetou.
Cele 61 de localităţi din judeţele Ilfov, Călăraşi, Giurgiu, Dâmboviţa şi Ialomiţa vor beneficia de multe avantaje în cazul realizării celui mai nou proiect al Zonei Metropolitane Bucureşti (ZMB).
Acestea pot fi în primul rând de ordin financiar, atâta vreme cât proprietarii din aceste zone îşi vor vinde terenurile unor investitori imobiliari.
Cei care vor decide însă să rămână pe teritoriul proaspăt urbanizat vor fi supuşi unor schimbări şi chiar unor riscuri din punct de vedere social.
"Cel mai puternic impact va fi acela al schimbării bruşte în viaţa cotidiană. Cei care sunt obişnuiţi să-şi ia dimineaţa roşiile din grădină ca să-şi facă o salată se vor adapta greu la o urbanizare masivă", a explicat sociologul Mircea Kivu.
El a adăugat însă că acestea vor fi cazuri rare, pentru că localităţile învecinate Bucureştiului au deja o structură semiurbană, obiceiurile orăşenilor nefiindu-le străine. "În apropierea Capitalei au rămas puţine localităţi în care să mai trăiască ţărani autentici, care să cultive pământul şi care să nu fi mers cu metroul prin Bucureşti măcar o dată", a mai spus Mircea Kivu.
Metropolizare sau mai multe ghetouri?
Directorul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, antropologul Vintilă Mihăilescu, a precizat că extinderea "metropolitană" a unui mare or
