Pentru multi, “argintul” olimpic obtinut de Ana Maria Branza poate ca reprezinta o surpriza. Specialistii insa o creditau cu sanse mari la podium. Vicecampioana mondiala si medaliata cu aur la europenele din acest an, spadasina legitimata la Steaua a plecat de-acasa cu un tel clar: “La Olimpiada de la Atena mi-am propus sa nu ma fac de ras. Acum insa obiectivul meu este o medalie”, spunea Ana inainte de plecarea spre China. Si a reusit, chiar daca a trebuit sa traga pe plansa intr-o zi de 13. “Acum nu a fost sa fie sa iau aur, dar mai am timp. Londra este aproape...cel putin din punct de vedere geografic”, afirma optimista Ana.
Spadasina isi datoreaza cariera de-acum intr-o oarecare masura fratelui ei, Marius. “La 10 ani am dus-o la tenis, dar nu i-a placut. Antrenorul o punea sa tina racheta in mana dreapta, ea fiind stangace. Dupa un an a renuntat. Nu a stat insa mult pe tusa, cum s-ar zice. Intr-o zi, statea de vorba cu fratele ei, Marius, care juca fotbal la sectia de juniori a Stelei. Vroia sa faca sport si se consulta cu el. Marius i-a spus ca in complexul din Ghencea exista o sala de scrima. Era prea mica, asa ca nu stia ea cu ce se manânca acest sport. I-am spus ca este vorba despre un duel, asa cum vedea ea prin filme. I s-a parut interesant si mi-a cerut sa o duc la sala”, povesteste tatal Anei, Marian Branza. De numai sase luni a avut nevoie Ana Maria pentru a deveni campioana a Romaniei. “La Nationale a fost vazuta de antrenorul lotului national de spada, Dan Podeanu. Acesta mi-a cerut sa o las la un trial la Constanta, dupa care a oprit-o la lot. Ana a avut o evolutie rapida si constanta, neexistand an in care sa nu obtina rezultate pe plan international”, spune mandru tatal vicecampioanei olimpice.
Chiar daca are 24 de ani, Ana Maria incearca sa traiasca o a doua copilarie. Intre concursuri si cantonamente, spadasina isi regaseste
