Aplicarea planului pentru pace cu care Moscova şi Tbilisi au fost de acord marţi este mai mult decât incertă: ruşii şi georgienii interpretează fiecare în avantajul său termenii folosiţi şi se acuză reciproc că nu respectă angajamentele asumate, comentează AFP, într-o analiză citată de NewsIn.

Acord interpretabil Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a anunţat marţi că a obţinut acordul ruşilor şi georgienilor pentru un plan de pace în şase puncte, care prevede retragerea forţelor implicate. Rusia, neţinând seama de acuzaţiile de „agresiune“, a prezentat ieri planul drept o victorie a diplomaţiei sale şi a eforturilor sale de pace. Planul de pace este „o iniţiativă franco-rusă adresată părţilor“, adică Georgiei şi teritoriilor separatiste, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Din punct de vedere al Moscovei, soldaţii ruşi rămân în regiune, ca „forţă de menţinere a păcii“, având posibilitatea, potrivit unuia dintre punctele acordului, de a implementa „măsuri adiţionale de securitate“ pe teritoriul georgian. Interpretarea acestei formulări riscă să fie foarte diferită la Tbilisi şi la Moscova. Forţele georgiene trebuie să se întoarcă „în cazărmile lor“, a declarat Lavrov, lăsând să se înţeleagă că Rusia îşi asumă dreptul de a urmări mişcările soldaţilor georgieni într-un perimetru neprecizat din jurul teritoriilor separatiste. O perspectivă care nu corespunde intenţiilor Georgiei, al cărei preşedinte, Mihail Saakaşvili, a cerut marţi seară „internaţionalizarea“ procesului de pace.

Poziţii contradictorii În condiţiile în care nu a preluat controlul asupra regiunilor sale separatiste, Tbilisi ar vrea să fie trimise forţe internaţionale în teritoriu, ceea ce a încercat, fără succes, să obţină în ultimii ani. Această idee prindea contur ieri, în Europa, dar are puţine şanse să poată fi impusă în faţa Moscovei, care nu acceptă decât o „consolidare