Universităţile produc, de cele mai multe ori, promoţii slabe. De nevoie, marii angajatori introduc cursuri de formare cu durată mare, pentru a avea cu cine lucra. Studenţii sunt tot mai mulţi, iar facultăţile nu reuşesc să-i „prelucreze“ şi s-au transformat în simple fabrici de diplome. Sursa: ReutersSursa: Hepta
1 /.
În plină criză a forţei de muncă, beneficiarii „produsului finit“ trebuie să se descurce cu ce primesc. Multe companii şi-au dezvoltat chiar propriile centre de formare, o a doua şcoală.
Probleme mari sunt, de exemplu, în domeniile Ştiinţe economice şi Drept, în care numărul de locuri a fost supradimensionat în ultimii ani. Există absolvenţi buni, însă aceştia se pierd în regimentele de posesori de diplome, care invadează - în disperare de cauză - alte domenii. În acest an, promoţia comprimată în trei ani - care s-a adăugat celei „clasice“ - nu face decât să sublinieze problema. Capacitatea de absorbţie a pieţei muncii ar putea fi limitată, crede Gheorghe Roşca, rectorul Academiei de Studii Economice. „Trebuie să vedem cum vor fi integraţi cei cu trei ani de facultate“, susţine el.
Odată cu „diluarea“ universităţilor se pierde şi prestigiul specializă rilor. Pe de altă parte, explozia din construcţii, de exemplu, nu e susţinută de un număr suficient de absolvenţi, iar medicii sunt „decimaţi“ de plecări în străinătate, pe salarii de câteva ori mai mari. EVZ a analizat, împreună cu reprezentanţi ai universităţilor şi angajatori, situaţia câtorva specializări „problematice“.
Se angajează din anul întâi
În cifre, situaţia absolvenţilor de la Politehnica Bucureşti sună impresionant: 98% dintre absolvenţ ii de anul trecut s-au angajat imediat, iar 86% dintre ei au reuşit să-şi găsească de lucru în domeniul pentru care s-au pregătit. Statistica este realizată anual, pe baza unor chestionare a
