Punctul fix

De amintit şi limitele prodigios de simple şi scunde

- dintre Atunci şi Acum -

despre care nu ştii mai mult

decât despre inima aceea albă

extirpată din căpăţâna de varză,

iar dacă auzi, ca-n transă, zvâcnete neutre şi calme

în jur se ciocnesc cartilagii de clarvăzători

şi cocoloaşe de manuscrise -

de n-aş vedea, dinspre margini,

ponosita preţiozitate a cuvintelor

şi ce hrană sunt ele

pentru perdanţii de memorie afectivă

şi cum sunt asmuţite apoi

ca într-o încăierare de ultime ore şi clipe;

îmi sunt atâtea pricini neprietenoase şi abuzive

fotogenice din profil, totuşi -

întrucât limitele acelea (dintre Atunci şi Acum)

prodigios de simple şi scunde

dezvoltă o formă rară de magnetism celest:

până ce se contopesc

într-o singură linie, prea sidefie, parcă,

şi care, la rândul ei se-nchirceşte şi tremură

- de parcă ar implora "fie-vă milă şi frică!" -

luând pe nesimţite forma punctului fix -

de-acuma, nu îmi voi mai cunoaşte limitele,

punctual vorbind, mai mult pe şoptite...

ßansa homericî

începusem să fug de lume

încă din clipa când mă-nvrednicisem s-o detest,

să-mi convertesc

această palidă şi nevolnică impostură

într-o orbire de sine

învârtoşind echivocuri -

începusem să dezghioc o infimă descurajare,

presentiment salin că dinspre oricine

reciprocitatea vreunui râs înfundat

- fără cruzimea vreunei îndoieli -

are rarisima şansă de-a izbucni homeric.

Trîitor ascuns

Vedeam capul strivit al unui şarpe

atârnând pe-o ferăstruică rotundă,

făcând parcă mătănii în asfinţit

şi mă găsisem eu, trăitorul în lume ascuns,

să-i sorb mişeleşte

ultimul s