ARTĂ ● Salvează documentele deteriorate de pe vremea lui Ştefan cel Mare
Prin mîinile lor trec toate documentele unicat din Arhive, aflate pe ducă. Abia după ce preţioasele file, apă vie pentru cercetători, trec prin îmbăieri cu dezinfectant, uscat, lipit, netezit şi îmbrăcat în haină siliconată, se poate spune că au fost refăcute de restauratoare. O mînă de femei, înghesuite într-un laborator mic, unde spiritul marilor voievozi, al poeţilor, trăieşte prin lucrările lăsate nouă moştenire şi salvate de ele de la pieire.
ARTĂ ● Salvează documentele deteriorate de pe vremea lui Ştefan cel Mare
Prin mîinile lor trec toate documentele unicat din Arhive, aflate pe ducă. Abia după ce preţioasele file, apă vie pentru cercetători, trec prin îmbăieri cu dezinfectant, uscat, lipit, netezit şi îmbrăcat în haină siliconată, se poate spune că au fost refăcute de restauratoare. O mînă de femei, înghesuite într-un laborator mic, unde spiritul marilor voievozi, al poeţilor, trăieşte prin lucrările lăsate nouă moştenire şi salvate de ele de la pieire.
Lucrează asemenea medicilor. Cu bisturiul, foarfeca chirurgicală şi penseta. Cu mişcări fine, dar ferme, de parcă bucata de hîrtie ce-o au în faţă ar fi obrazul schimonosit de-o cicatrice al vreunui om accidentat. Vrafurile cu documente ce sosesc din ţară, pentru a li se da o faţă nouă, toate unicat în lume, sînt răvăşite, mototolite, rupte, arse sau atît de îmbătrînite de vreme, că la o atingere foiţa pe care vreun supus de-al lui Mihai Viteazul sau Ştefan cel Mare şi-a aşternut scrisul, după dictarea voievodului, ar putea într-o clipă să se transforme în pulbere.
AUR ŞI MICROBI. Aşezate la masa de lucru, cu ochii mereu în foaia-document, două doamne migălesc de zor, atente la fiecare detaliu al hîrtiei. Sînt restauratoarele din cadrul singurului laborator din ţară unde cărţile, lu