Convoiul „Craiova ajută Moldova“, plecat joi seară de pe aeroport, a ajuns, în dimineaţa Sfintei Marii, în comuna în care s-a născut Sofia Vicoveanca, Vicovu de Jos, cu ajutoare destinate oamenilor peste care s-au abătut stihiile naturii, cu trei săptămâni înainte. Mijea de ziuă. Aburii se ridicau peste colinele liniştite şi tăcute ale Bucovinei. Încet, încet, oamenii se trezeau, căci era zi sfântă şi mare hram la Mânăstirea Putna a lui Ştefan cel Mare. După inundaţiile de la sfârşitul lui iulie, Moldova începea să-şi revină. Ajutoare din toată ţara au ajuns la cei care, cu doar trei săptămâni înainte, se aflau sub ape. Cele şapte tiruri cu ciment, ţiglă, cărămidă, haine, alimente, rechizite şi medicamente, strânse prin campania „Craiova ajută Moldova“, demarată de Fundaţia Gazeta de Sud, Primăria Craiova şi Monitorul de Suceava, treceau, unul după altul, la orele dimineţii, pe străzile Sucevei. Pentru că în comuna Moldoviţa sosiseră cu ceva vreme înainte alte pachete, materialele din cetatea Băniei au luat drumul Vicovului de Jos, situat la câţiva kilometri distanţă. În ultima vreme, alunecările de teren au devenit aici tot mai dese, iar ploile şi revărsările apelor din luna iulie n-au făcut altceva decât să agraveze situaţia. Undeva, ascunse privirilor, pe drumurile pietruite ale comunei, câteva case stăteau încă să pice.

Salvată de pompieri „Încoace apă, dincoace apă.... a venit aşa, deodată... toată... M-am suit în pat, peste perne şi plapumă, că era noapte şi mi-era frică să ies, că nu ştiam cât e de mare. Dacă era ziuă, era altceva, că atunci o vezi când vine şi ai vreme să fugi, da’ aşa, noaptea, unde să scapi?“, spunea Ana Hrişcă, privind undeva dincolo de gard. „Şi apa asta e de sus venită...“, adăuga oftând, resemnată în faţa voii Celui de Sus. Avea 82 de ani femeia şi vorba iute. Locuia cu pisica. În noaptea aceea, când apele i-au călcat pragul, au