La Beijing, liderii comunisti par sa fi intrat intr-o adevarata stare de paranoia, fiind obsedati de maniera in care Olimpiada reflecta imaginea Chinei de astazi. Ceea ce si pare sa se intimple, numai ca nu in sensul dorintei lor. Pentru China, organizarea jocurilor olimpice din acest an trebuia sa marcheze simbolic atingerea statutului de putere globala in cel mai deplin sens al cuvintului. O realitate de care lumea era obligata sa ia act inca din prima clipa, de la ceremonia de deschidere, unanim considerata drept cea mai spectaculoasa din istoria jocurilor olimpice moderne. Motiv pentru care regimul de la Beijing a pus la bataie resurse practice nelimitate. Se discuta despre un buget total de peste 40 de miliarde de dolari, unii vorbesc chiar de 50 de miliarde, semnificativ mai mare decit cele alocate in trecut la alte editii ale Olimpiadelor. Suma totala depaseste bugetul pentru sanatate sau educatie al unei tari care are totusi 1,3 miliarde de oameni si care, desi a devenit in ultimii zece ani al doilea exportator al lumii, ramine, din multe puncte de vedere, o tara saraca. China ocupa locul 109 in lume, in compania unor tari ca Marocul sau Swaziland, in ceea ce priveste produsul national brut per capita. Numai ca liderii comunisti chinezi nu s-au multumit doar cu atit, ci au dorit si sa supervizeze nemijlocit evenimentul, sub toate aspectele. O recunoaste chiar Zhang Yimou, cel care a devenit celebru pe intreg mapamondul pentru impresionantul spectacol de deschidere pe care el l-a regizat, care a dezvaluit ca o persoana importanta din ierarhia de partid i-a facut "sugestii" pe care nu le-a putut refuza. Asa s-a decis, spre exemplu, ca, datorita unui defect la dantura, fetita de 7 ani care trebuia sa cinte la ceremonia de deschidere sa asigure doar playback-ul pentru o alta care avea sa apara pina la urma pe micile ecrane. E doar una dintr-o serie de dezvaluiri