Încălzirea subită, dar previzibilă, a conflictului îngheţat din Osetia de Sud a demonstrat tot ceea ce era de demonstrat:

Încălzirea subită, dar previzibilă, a conflictului îngheţat din Osetia de Sud a demonstrat tot ceea ce era de demonstrat:

1. că preşedintele Georgiei, Mihail Shakashvili, nu ştie să nu răspundă provocărilor;

2. că Rusia nu acceptă o vecinătate comună cu Occidentul euro-atlantic;

3. că soluţia Kosovo este un precedent – ratat şi periculos, a cărui revizuire se impune;

4. că politica exportului de revoluţii portocalii a eşuat şi că liderii naţionali cu personalitate sînt preferabili agenţilor impredictibili;

5. că NATO nu se poate extinde în Caucaz;

6. că NATO trebuie, în schimb, consolidat în vestul şi sudul Mării Negre (acţiunea Rusiei în Georgia pare a fi salvatoare pentru refacerea coeziunii piedute a NATO);

7. că ordinea mondială unipolară şi pax americană proiectată pe baza ei sînt neviabile;

8. că după prăbuşirea unei jumătăţi de secol de bipolarism, crahul unui deceniu de unipolarism anunţă debutul unei noi etape de dezordine globală, de blocaj, inadecvare şi neputinţă ale instituţiilor internaţionale;

9. că marii operatori globali preferă să se înţeleagă pe deasupra micilor actori locali decît să îşi pună resursele la bătaie de dragul dreptului şi principiilor invocate de cei din urmă;

10. că aşezarea noii ordini globale şi definirea centrelor ei de putere, inclusiv tratarea ameninţărilor, sfidărilor şi şanselor contemporaneităţii, precum şi proiectarea unui mecanism de contraponderi şi subsidiarităţi la nivel mondial presupun colaborarea marilor actori globali şi regionali, ceea ce marchează interdependenţa lor obiectivă şi explică refuzul lor subiectiv de a depăşi anumite limite ale confruntării directe;

11. că lipsa unei Europe instituţionalizate