În august 1968, după invazia Cehoslovaciei de către URSS şi luarea de poziţie antisovietică a lui Ceauşescu, mulţi intelectuali români au trăit sentimentul unei eliberări istorice

În august 1968, după invazia Cehoslovaciei de către URSS şi luarea de poziţie antisovietică a lui Ceauşescu, mulţi intelectuali români au trăit sentimentul unei eliberări istorice

Alex. Ştefănescu avea 21 de ani în 1968. Ca pentru mulţi intelectuali în formare, discursul antisovietic al lui Ceauşescu a fost un moment de sincer patriotism.

Criticul literar declară că discursul lui Nicolae Ceauşescu, din august 1968, în care condamna invadarea Cehoslovaciei de către sovietici şi aliaţii lor şi, în acelaşi timp, îi avertiza pe conducătorii URSS că românii vor riposta dacă se va trece şi la invadarea României a fost un gest de curaj.

"Nicolae Ceauşescu, despre care se spunea că în viaţa de fiecare zi era un fricos, avea asemenea momente de sfidare (pueril-teatrală, dar sfidare) a pericolului (într-un mod similar a reacţionat, de altfel, când a fost condamnat la moarte)", afirmă criticul.

"Ceauşescu a fost sincer"

"Lui Nicolae Ceauşescu nu-i lipsea un simţ al măreţiei (rudimentar, din cauza inculturii) şi nici dragostea de ţară (dragoste, din nefericire, nefastă, dictatorul încercând să-i facă pe români fericiţi cu forţa, în conformitate cu o ideologie criminală).

Dacă ar fi fost educat şi ar fi avut o cultură umanistă, el ar fi putut fi un mare om politic (superior prin anvergură conducătorilor noştri de azi)", mai spune Alex. Ştefănescu. "Cred că Nicolae Ceauşescu era sincer în acel moment. Nu m-am aflat în mulţimea din faţa sediului CC al PCR (de la al cărui balcon şi-a rostit discursul incendiar, acelaşi balcon din care în decembrie 1989 avea să constate îngrozit că şi-a pierdut controlul asupra mulţimii).

Eram student al Facultăţii de L