Astazi, Rusia lui Putin si Medvedev nu mai are motivatii ideologice, in schimb are interese economice si strategice la nivel global.
Este foarte tentant sa stabilesti analogii intre invadarea Cehoslovaciei cu patruzeci de ani in urma de catre armata sovietica si anihilarea Georgiei din ultima saptamana, de catre armata rusa, succesoarea de fapt si de drept a celei sovietice: in ambele cazuri este vorba despre reprimarea brutala de catre Moscova a unei initiative de liberalizare de sub tutela sovietica/rusa si in ambele cazuri Occidentul s-a dovedit prea putin dispus sa se implice intrun conflict cu Rusia de dragul unui aliat sau al unui principiu. Istoria pare sa se repete, nu-i asa? Si totusi, cum spuneau romanii, bis in idem flumen non descendimus: contextul geopolitic este diferit, ca si motivatia Rusiei, iar Occidentul nu-si mai poate permite sa fie inert.
La 21 august 1968, tancurile Armatei Rosii striveau Primavara de la Praga, adica miscarea reformista initiata de Alexander Dubcek cu scopul declarat de a construi un „socialism cu fata umana“, prin democratizarea vietii politice, liberalizarea presei si culturii si introducerea unor elemente ale economiei de piata. Liderii de la Kemlin se simteau insa amenintati de orice initiativa de liberalizare, iar precedentul „contrarevolutiei“ din Ungaria le ascutise vigilenta. Astfel, trupele sovietice, aflate deja in Cehoslovacia pentru exercitii militare in cadrul Tratatului de la Varsovia, s-au constituit in trupe de ocupatie si au vegheat integritatea regimului comunist pana la prabusirea sa.
La 19 ianuarie 1969, studentul Jan Palach si-a dat foc in Piata Wenceslas pentru a protesta impotriva restrangerii libertatii de expresie - aratand intregii lumi ca Primavara de la Praga fusese motivata de un ideal si de dorinta revenirii la democratie. Pentru Moscova insa era mai importanta salv
