Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, aprobata de Parlament in timpul guvernarii PSD, alimenteaza balaurul coruptiei din spitale, pe care autoritatile nu indraznesc sa-l spintece o data pentru totdeauna. In aceasta lege, spaga pentru cadrele medicale figureaza – culmea ironiei – ca "drept al pacientului la tratament si ingrijire medicala" ("Pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati suplimentare sau donatii".)
Sumele "la negru" din plicurile multor angajati din sanatate au ajuns la 360 milioane de dolari pe an, insa reprezentantii societatii civile si ai breslei halatelor albe sustin ca este greu de gasit o solutie in problema coruptiei din spitale, atata vreme cat "sistemul atentii-lor" are o traditie solida la romani.
Mult timp, aceasta coruptie a fost acceptata tacit de populatie, deoarece ea nu putea fi disociata de statutul financiar precar al oamenilor in halate albe. Acum insa, situatia celor mai multi medici (cu exceptia celor tineri) s-a schimbat si acest lucru poate fi benefic atat pentru calitatea serviciilor din sanatate, cat si pentru lupta anticoruptie. Specialistii au ajuns sa castige, potrivit caselor judetene de asigurari de sanatate, venituri de 2.000-5.000 de euro pe luna, gratie sporurilor aplicate la salariile de baza si garzilor efectuate. Majorarea in continuare a salariilor medicilor ar putea fi o solutie antispaga, insa cu efecte limitate, crede Adrian Moraru, de la Institutul pentru Politici Publice. Moraru sustine ca, in ciuda cresterilor de venituri, vor mai exista doctori tentati sa ia bani de la pacienti, deoarece ei se considera indreptatiti sa faca parte "dintr-o clasa sociala superioara, mai buna".
.
Daca mult timp dupa 1989 problema spagii pentru medicii si asistentele din spitale a fost considerata un subiect tabu, pe considerentul ca "oricine poate avea
