În ceea ce priveşte arta culinară în România, mai sînt multe secrete de scos la iveală. Din punct de vedere gastronomic, fiecare regiune este un univers în sine, iar preparatele sînt diferite de ceea ce gustăm noi astăzi, cei care sîntem trăitori la oraş.
În ceea ce priveşte arta culinară în România, mai sînt multe secrete de scos la iveală. Din punct de vedere gastronomic, fiecare regiune este un univers în sine, iar preparatele sînt diferite de ceea ce gustăm noi astăzi, cei care sîntem trăitori la oraş.
Tradiţie Să încercăm să descifrăm împreună care ar fi mîncărurile specifice pentru fiecare regiune a ţării în parte. Moldova este vestită pentru sărmăluţele în foi de viţă din piept de gîscă sau de raţă, fripturile la tavă din carne de curcan sau boboc de gîscă, raţa pe varză şi, bineînţeles, celebra ciorbă de potroace a moldovencelor care nu are egal. În Oltenia şi Muntenia predomină ciorbele de zarzavaturi, supele de pui, mîncărurile de legume cu sau fără carne, salatele, carnea de pui (în multe sate din Oltenia celebra saramură de pui se prepară ca odinioară – olteanul pune în sosul saramurii un "ţoi" de rachiu şi unul de vin, pentru aromă) şi cea de vacă. Mîncărurile care se prepară în Dobrogea sînt pe bază de carne de miel, iar în Transilvania şi Banat carnea preferată este cea de porc. Aici se găteşte cu untură, iar supele sînt drese cu smîntînă. Merită să amintim de sărmăluţele ardeleneşti preparate din carne de porc proaspătă, amestecată cu afumătură, condimentate cu piper, cimbru şi boia, de celebra friptură de Turda ce presupune sacrificarea unui porc hrănit numai cu cereale, înmuierea cărnii acestuia în lapte şi pregătirea fripturii cu ingrediente secrete care dau savoare fripturii.
Ciorbă de "ciocănele"
Ingrediente: 3 limbi, urechi, cozi şi picioare
