"PERLA VRANCEI" ● Reţeta dezastrului: apă potabilă lipsă, aer şi fraieri

Două staţiunii din munţii pe care odinioară Ştefan cel Mare i-a împărţit fiilor Vrîncioaiei pentru vitejia lor au avut destine diferite. La Soveja, cunoscută în epoca ei de aur drept "perla Vrancei", nu vezi ţipenie de om, iar noaptea numai urletul cîinilor şi manelele vreunui paznic beat mai sparg liniştea muntelui. La 15 kilometri, Lepşa freamătă de bunăstare şi turişti.

"PERLA VRANCEI" ● Reţeta dezastrului: apă potabilă lipsă, aer şi fraieri

Două staţiunii din munţii pe care odinioară Ştefan cel Mare i-a împărţit fiilor Vrîncioaiei pentru vitejia lor au avut destine diferite. La Soveja, cunoscută în epoca ei de aur drept "perla Vrancei", nu vezi ţipenie de om, iar noaptea numai urletul cîinilor şi manelele vreunui paznic beat mai sparg liniştea muntelui. La 15 kilometri, Lepşa freamătă de bunăstare şi turişti.

Înainte şi după. Sînt erele între care s-a desfăşurat viaţa staţiunii Soveja. "Înainte", dacă te îmbolnăveai de o boală de nervi sau de silicoză, statul te trimitea la tratament în staţiunea ce se poate lăuda cu cel mai ozonat aer din Europa. În Hotelul "Mioriţa" sau "Zboina" te cazai printre brazi şi te bucurai de liniştea pădurii. Astăzi, la Soveja ai toate şansele să te îmbolnăveşti de nervi văzînd paragina în care a căzut "perla Vrancei". La 15 kilometri peste deal, profitînd de vadul staţiunii îmbătrînite, a înflorit o altă staţiune, care pînă acum 20 de ani nu era cunoscută decît pentru păstrăvăria ei.

DRUMUL SPRE NICĂIERI. Singurul avantaj pe care Soveja îl mai are faţă de Lepşa este drumul. După ce le-a mîncat sufletul autorităţilor locale care nu-l puteau cîrpi de niciunde, primarul s-a hotărît să facă lobby la Capitală, iar Claudiu Săftoiu, sensibil la frumuseţea Vrancei, a făcut lobby mai departe, pentru ca drumul ce l