Tradiţia Junilor braşoveni va dăinui acum şi în memoria hârtiei, nu doar a camerelor de luat vederi sau în memoria bătrânilor. Ieri, la Librăria „Şt. O. Iosif”, alături de doi reprezentanţi ai Junilor Albiori şi de oamenii de cultură din Braşov, Petru Istrate (foto medalion) şi-a lansat volumul „Salvarea unui obicei românesc. Junii Braşovului”. Cartea, apărută la Editura Lux Libris, aduce în faţă istoria obiceiului de la prima datare până în prezent, definind totodată elementele ce fac din acesta un obicei nemuritor şi unic în lume, „un obicei care ar trebui să intre în patrimoniul UNESCO”, după cum considera Doru Munteanu, scriitor braşovean. Totodată, demersul său este unul important deoarece el nu doar a reuşit să revigoreze acest obicei strămoşesc ce s-ar fi putut pierde sub presiunea cenzurii comuniste, ci a reuşit să-l şi recupereze ştiinţific, transcriindu-l într-o „monografie”. Obiceiul „Junii Braşovului” a fost interzis în perioada 1948-1968, după care a fost reluat, păstrându-se până în ziua de azi. În anul 1968, în calitate de responsabil pe problemele culturale în timpul regimului comunist, Petru Istrate intră în contact cu unul dintre reprezentanţii junilor, acesta fiind mobilul care l-a determinat să facă „orice sacrificiu pentru reluarea acestei tradiţii româneşti”, după cum mărturisea autorul. „Este vorba de o carte deosebită, nu atât neapărat pentru istoria obiceiului, cât pentru o anumită fază din dezvoltarea lui, una din cele mai critice faze în care obiceiul era cât pe ce să piară. A fost însă salvat, iar aici Petru Istrate a avut un rol deosebit tocmai ca reprezentant al «culturnicilor» de pe vremea aceea. Iată că astfel au fost şi lucruri frumoase în regimul de tristă amintire. Iar meritul autorului este acela de a deturna semnificaţia religioasă şi militară spre o semnificaţie elevat estetică. Cartea păstrează viu unul dintre cele mai frumoase