Savant iesean aruncat la gunoi • Academician, membru al comisiei de acordare a premiilor Nobel, descoperitor al magnetonului Bohr-Procopiu, descoperitor al efectul Procopiu de depolarizare a luminii, un fizician si inventator care a impresionat mediul stiintific vest european si nord american este lasat sa se odihneasca in anonimat • Pentru memoria lui Stefan Procopiu, genialul tanar nascut la 19 ianuarie 1890 la Barlad, trecut la cele vesnice la 22 august 1972 la Iasi, nu s-a mai intreprins nici un fel de omagiere afara de cea din 1990, sub egida UNESCO

Astazi, cand se implinesc 36 de ani de la moartea sa (22 august 1972), ar fi trebuit ca macar la cimitirul Eternitatea, unde este cavoul si stela funerara a savantului Stefan Procopiu, sa fie rostite doua cuvinte drept omagiu. Dar eternitatea a inghitit tot ce a fost mai maret, din toate descoperirile stiintifice de exceptie ale acestui savant al carui nume este legat de Iasi. O realitate absurda, plina de lasitate si nepasare face din Iasii vechilor zidiri un loc in care pasii geniilor care au trecut pe aici sa fie stersi la nici 36 de ani de la moartea lor. Moarte care se pare este nu doar trupeasca, ci si a ideilor, din pacate. Astfel este exemplul savantului roman Stefan Procopiu, cel care a adus pentru mediul academic iesean un renume mondial, intr-o perioada cand Iasii abia faceau ochi in domeniul stiintei pe plan european. Stefan Procopiu a fost intre anii 1925 si 1937 presedintele al Sectiei Aplicate de Electrotehnica a Universitatii Mihailene. Apoi a fost decanul Facultatii de Electrotehnica a Universitatii Politehnice Gheorghe Asachi din Iasi, inca de la infiintarea acesteia, din decembrie 1937 pana la 1 februarie 1941. Savantul a fost un distins membru al Academiei Romane, precum si premiat de aceasta in 1920. Ba mai mult, la 1 februarie 1967 a primit distinctia de Doctor Honoris