Presedintele Romaniei „pune umarul la alungarea rusilor din Caucaz“, scriu ziaristii. Turneul are „acordul Uniunii Europene“, anunta surse bine informate, care sugereaza ca seful statului roman ar fi emisarul celor de la Bruxelles. In fapt, cu tot respectul pentru efortul fizic depus de Traian Basescu, Romania nu prea are resurse sa contribuie la rezolvarea conflictului din Georgia. Pentru a reusi o mediere, ar fi trebuit ca Basescu sa fi fost primit si de liderii de la Kremlin, ceea ce nu s-a intamplat.
Ar fi interesant sa aflam - dar, probabil, nu vom reusi - daca diplomatia de la Bucuresti a incercat sa aranjeze si o vizita la Moscova... In aceste conditii, cam tot ceea ce poate obtine presedintele Romaniei este sa sondeze terenul in legatura cu perspectivele conductei Nabucco. In primul rand, deocamdata nu este clar daca rusii nu-si vor instala trupele exact pe acea portiune din teritoriul georgian prin care va trece si aceasta conducta.
Dar, pornind de la premisa optimista ca acest lucru nu se va intampla, Moscova mai are o strategie pentru a distruge proiectul: Gazprom intentioneaza sa cumpere toate gazele produse de statele din zona Caspicii - in primul rand, din Turkmenistan - care ar putea alimenta aceasta conducta. In rest, turneul-fulger al presedintelui Basescu este destinat consumului intern. Cu un an inainte de alegeri, el vrea sa arate ca are initiativa in politica externa.
In plus, desi Emil Constantinescu a decredibilizat sintagma, Basescu pozeaza si el in postura liderului regional care domina spatiul Marii Negre. In realitate, tocmai datorita presiunii electorale, presedintele Romaniei a fost extrem de prudent. S-a ferit sa condamne agresiunea Rusiei si nu s-a alaturat sefilor de stat din Polonia si din Tarile Baltice, atunci cand acestia au format un scut uman in apararea orasului Tbilisi.
Tot pentru
