Efectele pozitive ale creşterii economice record sunt umbrite de presiunile asupra deficitului bugetar. Aparenţele pot înşela. În ciuda creşterii încasărilor, se menţine îndoiala

Efectele pozitive ale creşterii economice record sunt umbrite de presiunile asupra deficitului bugetar. Aparenţele pot înşela. În ciuda creşterii încasărilor, se menţine îndoiala privind şansele de menţinere sub 2,8% din PIB a deficitului bugetar prognozat.

După primele şapte luni s-a plasat la 0,64% din PIB, la jumătatea anului indicatorul fiind de 1,2% a anunţat ieri ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, încasările bugetare erau însă excedentare. Vosganian explică schimbarea de trend prin creşterea inflaţiei şi evoluţia monedei naţionale "doar diferenţa de curs generând cheltuieli suplimentare de 2 miliarde de lei".

Veniturile bugetului consolidat au urcat, în primele şapte luni, cu 35,35% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 90,64 miliarde lei. Cea mai mare contribuţie au avut-o veniturile la bugetul de stat, care au însumat 57,39 miliarde lei în primele şapte.

Dreptate pe bani de la buget

Menţinerea deficitului bugetar sub nivelul prefigurat este pusă sub semnul îndoielii de cheltuielile neprinse de rectificarea de la jumătatea anului. Dintre factorii de presiune asupra bugetului, Vosganian a amintit, în primul rând, sumele pe care România le are de plătit în contul proceselor pierdute la CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor omului) şi banii câştigaţi de judecători în instanţă drept venituri nerecunoscute anterior.

În primul caz se estimează la 10 milioane de euro bani plătiţi într-un an în intervalul iulie-iulie. În cel de-al doilea caz vor trebui alocate în perioada următoare aproape o jumătate de miliard de euro. "La aceste plăţi se adaugă banii în contul inundaţiilor, pierderile prefigu