- Cultural - nr. 163 / 22 August, 2008 Am putea spune ca pasiunea e o adevarata conflagratie cosmica in care suntem, uneori, prinsi. Deseori ceva se desteapta in noi, se descopera, se reveleaza, atunci cand ne lasam cuprinsi de o pasiune. O psihologie care continua sa manevreze aptitudini, cu talente, propensiune, capacitati, nu va putea explica acest lucru. Caci esential, in acest sens, nu este ceea ce porneste din noi, ci ceea ce primim. Lumea moderna axata pe actiune tinde sa neutralizeze, sa obtureze pasivitatea fecunda a pasiunilor. Referitor la pasiunea sa pentru muzica populara si taragot, marele artist DUMITRU FARCAS imi spunea: "Pasiunea inseamna, concomitent, actiune si pasivitate, comportament in spiritul tendintei pasionale si intrupare a unei fervori pasionale. Pentru a iubi nu e de ajuns sa faci gesturi afectuoase, ci trebuie sa nu te opui, sa te lasi cuprins, sa te deschizi unui sentiment oceanic. Iubirea, care e intotdeauna mai puternica decat cel care iubeste, il cuprinde pe acesta si se intrupeaza in el. Trebuie sa-ti spun ca iubirea este inainte de a se face. Omul trebuie sa devina cel care iubeste, sa fie insasi iubirea, pentru ca sa iubeasca. Eu imi iubesc taragotul si muzica pe care o pot aduce in inimile ascultatorilor mei. Sunt omul, artistul care traieste aceasta pasiune, pentru ca am devenit o intrupare a ei. Si pot sa-ti mai spun, drag prieten, ca pasiunea asta a mea este nebunia sfanta a entuziasmului artistic. Omul este o fiinta pasionala si nici chiar cei care au preconizat o morala a apatiei n-au putut milita pentru cauza lor decat tot prin cultivarea unei mai inalte pasiuni. Unii spun ca dra gostea e oarba... Nu e adevarat. Ea insala numai pe cei ce se insala pe sine crezand ca iubesc. Iubirea adevarata deschide ochii si acestia pot cuprinde adevarul. Sa nu ne miram, deci, ca un mare filozof al antichitatii a ales calea iubirii ca u