Studenţii „clasici” care au terminat facultatea după patru sau cinci ani de studiu au mai puţine locuri bugetate la master decât cei care vor intra acum pe sistemul Bologna. Ministerul Educaţiei a prevăzut, pentru anul universitar următor, 15.784 de locuri bugetate pentru studenţii pre-Bologna, faţă de 18.463 pentru absolvenţii Bologna. La Braşov, Universitatea „Transilvania” oferă 545 de locuri bugetate la masterul tuturor facultăţilor şi alte 1.266 de locuri nesubvenţionate. Masterul Bologna, în schimb, are 620 de locuri pentru şapte facultăţi: Mate-Info, Ştiinţe Economice, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Educaţie Fizică şi Sport, Muzică, Litere şi Drept şi Sociologie. Locurile nebugetate pentru acest master sunt doar 465, mult mai puţine faţă de locurile pentru masterul clasic. Rectorul Universităţii „Transilvania”, Ion Vişa (foto), spune că acest lucru este unul normal. Şi asta deoarece masterul Bologna înseamnă continuarea ciclului universitar, pe când studenţii „clasici”, prin masterul clasic, îşi fac studiile postuniversitare. „Potrivit legii, numărul de locuri la masterul Bologna trebuie să fie minimum 50% din locurile existente în primul ciclu Bologna. Adică, cei care au terminat pe sistemul Bologna trebuie să continue cu acest master pentru a avea aceeaşi calificare ca şi cei care au terminat studiile de licenţă în sistemul clasic. Practic, studenţii care au terminat pe vechiul sistem, dacă aleg să meargă mai departe cu masterul, vor avea o supracalificare, pentru că ei vor face cursurile postuniversitare. Totodată, aceştia au drepturi depline pe piaţa muncii şi pot fi încadraţi conform calificării lor. Nu acelaşi lucru se poate spune cei care termină licenţa pe sistemul Bologna. Aceştia, după ce efectuează primul ciclu de studii universitare, trebuie să continue cu cel de-al doilea, care este masterul Bologna. Deci masterul Bologna nu înseamnă cursuri p