ROMĂNIA CA O TELENOVELĂ
Amenajarea de tip baracă se vede din şosea, mai ales dacă vii dinspre Braşov şi mai ales dacă nu te claxonează din spate vreun tîmpit pentru a-ţi semnala că mergi prea încet. Ca să arunci o privire înăuntru, lucrurile sînt simple. Ele se schimbă însă dacă vrei să cumperi ceva. Pentru asta trebuie să îndeplineşti trei condiţii:
ROMĂNIA CA O TELENOVELĂ
Moto:"Trăim în România, şi asta ne ocupă tot timpul‘‘ - Mircea Badea, realizator tv
Amenajarea de tip baracă se vede din şosea, mai ales dacă vii dinspre Braşov şi mai ales dacă nu te claxonează din spate vreun tîmpit pentru a-ţi semnala că mergi prea încet. Ca să arunci o privire înăuntru, lucrurile sînt simple. Ele se schimbă însă dacă vrei să cumperi ceva. Pentru asta trebuie să îndeplineşti trei condiţii:
a) să te înscrii pe banda întîi, cum vii dinspre Bucureşti, şi să aştepţi pînă cînd stopul de la Băneasa opreşte fluxul dinspre Ploieşti. Poţi să nu aştepţi. Evident, dacă ţii morţiş să ajungi la spital şi nu la raftul Oale sub presiune;
b) să ai maşină;
c) să ai bani.
Presupunînd că întruneşti toate aceste trei condiţii, iată-te rulînd voios pe cărarea de asfalt care leagă şoseaua de Metro, primul supermarket din Bucureşti sau, mai bine zis, din împrejurimile Bucureştilor. Parcării i-a fost pus în braţe, pe de-a moaca, un hectar de teren. Cu toate acestea, maşinile ţin morţiş să se înghesuie în spaţiul vital din faţa uşilor. Limitat, ca orice spaţiu vital, evident. Pentru a ocupa un loc cît mai aproape de intrare, ele îşi asumă chiar şi riscul de a fi scrijelite. Din aşezarea cu aspect de şură temporară ies cetăţeni împingînd cărucioare pline vîrf cu mărfuri de larg consum. Aşa cum merg, prudenţi şi niţel încovoiaţi, în spatele cărucioarelor, par nişte infanterişti înaintînd spre tranşeele inamice sub protecţia tan
