Budhismul, religie oficială pentru foarte multe ţări din Extremul Orient. O religie exotică, fără zei, dar cu o mulţime de sfinţi. Iar unul dintre ei este un personaj excepţional, un savant, originar de pe meleagurile noastre: ardeleanul Sandor Csoma Korosi.
Budhismul, religie oficială pentru foarte multe ţări din Extremul Orient. O religie exotică, fără zei, dar cu o mulţime de sfinţi. Iar unul dintre ei este un personaj excepţional, un savant, originar de pe meleagurile noastre: ardeleanul Sandor Csoma Korosi.
22 februarie 1933: Universitatea Taisho din Tokio i-a acordat lui Sandor Csoma Korosi rangul de "Bodhisattva". Un rang deosebit, echivalent al celui de "Sfînt" din Creştinism. Pentru budhişti aceasta este poziţia supremă la care poate aspira o fiinţă umană. În plus, Csoma Korosi este singurul om alb sanctificat şi integrat în panteonul acestei religii subtile, unde i se spune "Bodhisattva din regiunea de Vest a lumii".
Sfîntul filolog "Bodhisattva" este un termen mistic hindus, preluat în toate canoanele Budhismului clasic. Conform tradiţiei, cel care dobîndeşte statutul de "Bodhisattva" este un om deosebit care, ajuns pe culmile împlinirii spirituale, refuză totuşi să intre în Nirvana. Devenit egal cu zeii, rămîne totuşi aici şi ajută lumea să evolueze. La un nivel apropiat de cel uman, "Bodhisattva" este un om care prin viaţa şi activitatea sa duce omenirea pe calea Binelui. Privit astfel, dincolo de aspectul metafizic, viaţa lui Csoma Korosi a reuşit, fără îndoială, să mişte lumea. Iar sanctificarea şi rangul mistic cu care a fost încununat nu trebuie să ne inducă în eroare. Nu, Korosi nu a fost un pustnic. Dar toată viaţa lui a trăit totuşi ca un ascet.
A fost un filolog de geniu care ne-a lăsat o moştenire culturală excepţională. Chiar dacă cei mai mulţi dintre noi nu ştim acest lucru, el es
