Romanii se afla pe locul unu la consumul european de alcool. O performanta care nu ne aduce nici stima, nici invidii, nici sanatate

Alcoolismul, prin definitie, este o intoxicatie cu alcool, ce apare datorita consumului excesiv, repetat, de bere, vin, tarii etc. Majoritatea adultilor consuma bauturi alcoolice in diferite situatii si din motive diverse, insa cantitatea consumata variaza de la om la om, dar si de la o etnie la alta. Studii recente arata ca aceste diferente depind de variatiile cultural-religioase, dar si de mecanisme mai subtile, de natura genetica.

Manifestarile clinice ale betiei ocazionale difera in functie de cantitatea de alcool ingerata, de concentratia din sange (alcoolemia) si de alti parametri, cunoscuti cu precizie de medicii legisti, toxicologi, cercetatori, de cei din politie, procurori, judecatori, avocati. Betia acuta se manifesta proportional cu cantitatea de alcool ajunsa in sange. Astfel, la o doza de aproximativ 0,5 g la litrul de sange, persoana intra intr-o stare euforizanta, cu chef de vorba, cu necazurile uitate, motivele principale pentru care alcoolul isi recruteaza aderentii. Grav este faptul ca scade mult viteza de reactie a celor in cauza. Apoi, daca cantitatea consumata a fost mai mare si se ajunge la o alcoolemie in jur de 1, apare o stare de surescitare, de agresivitate nemotivata, persoana este artagoasa, imprevizibila, pierde controlul in decizii, apare starea de om beat crita. La o alcoolemie de peste un gram si jumatate, creierul este intoxicat, cauzand miscari necoordonate, diplopie (vedere dubla), bizarerii de tot felul, omul nu mai poate articula cuvintele, se pierde perceptia la durere (aceste persoane sunt gasite iarna inghetate pe strada). Alcoolemia de peste 2,5-3 g produce varsaturi, pierderea urinei si fecalelor, bolnavul cade intr-o letargie din care nu-si mai revine decat dupa mai multe ore