Descoperită în 1912-1914 de biochimiştii americani Elmer V. McCollum şi M. Davis de la Universitatea Wisconsin, vitamina A este solubilă în grăsimi şi are aspect cristalin, de culoare gălbuie.

Descoperită în 1912-1914 de biochimiştii americani Elmer V. McCollum şi M. Davis de la Universitatea Wisconsin, vitamina A este solubilă în grăsimi şi are aspect cristalin, de culoare gălbuie. Una dintre cele mai active forme ale vitaminei A se numeşte retinol, nume sub care mai este cunoscută această vitamină, şi se găseşte doar în alimentele de origine animală, în fructe şi în legume care conţin anumiţi carotenoizi (pigmenţi naturali de culoare roşie, portocalie şi galbenă). Corpul omului poate converti anumiţi membri ai familiei carotenoizilor, inclusiv beta-carotenul, alfa-carotenul şi gamma-carotenul în vitamina A. Aşa că nu ezitaţi să mîncaţi, pe lîngă ouă, ficat şi lactate grase, morcovi, usturoi, ceapă, grîu, roşii, piersici, agude, castane, banane, napi, ananas, cereale, coacăze, zmeură, dude, caise, lămîi, portocale, măceşe, precum şi fructe oleaginoase. În plus, alegeţi uleiurile vegetale, bogate în vitamina A. Spanacul i-a dat putere lui Poppey, aşa că alegeţi numaidecît aceste frunze în variantă preparată sau crudă, sub formă de salată!

Vitamina A este prietenul de încredere al retinei, ea regăsindu-se aici în patru tipuri de fotopigmenţi. Tot ei i se datorează şi o serie de activităţi ale sistemului imunitar, precum şi creşterea şi dezvoltarea celulelor (chiar dacă acest mecanism nu este întrutotul înţeles de cercetători). Se ştie însă sigur cum procedează vitamina A în cadrul procesului de reproducere atît la femei, cît şi la bărbaţi, iar în prezent se cercetează rolul ei în procesele genetice.

Ca o concluzie, trebuie reţinut faptul că absenţa acestei vitamine atrage după o sine o sumedenie de neplăceri, printre care: