SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
O domnişoară din Buzău, trimisă de părinţii ei, viticultori cu stare, să studieze pictura la Paris, s-a încurcat cu un avocat italian bătrîn, dar putred de bogat şi, cu banii acestuia, i-a cumpărat toată expoziţia unui peisajist foarte talentat din Argentina. Apoi a semnat tablourile cu numele ei şi a deschis la Bucureşti o expoziţie care a făcut senzaţie.
SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
O domnişoară din Buzău, trimisă de părinţii ei, viticultori cu stare, să studieze pictura la Paris, s-a încurcat cu un avocat italian bătrîn, dar putred de bogat şi, cu banii acestuia, i-a cumpărat toată expoziţia unui peisajist foarte talentat din Argentina. Apoi a semnat tablourile cu numele ei şi a deschis la Bucureşti o expoziţie care a făcut senzaţie.
Escroaca a vîndut toate lucrările la preţuri mult mai mari decît acelea pe care le-a plătit la achiziţie şi apoi, la doi-trei ani o dată, s-a dus la Buenos Aires şi a luat angro tot ce-a pictat sud-americanul. Pînă prin 1938, cînd i-a murit italianul şi l-a moştenit, s-a bucurat de onorurile presei, semnînd zeci de tablouri care nu-i aparţineau.
Murind şi argentinianul, a căutat, tot la Paris, un pictor fără nume cu o manieră asemănătoare. Nu i-a fost greu să-l găsească, întrucît, la post-impresionişti, deosebirile sînt mai mici decît suprapunerile de reţetă. Criticii de la Bucureşti au lăudat "primenirea paletei", "îmbogăţirea limbajului artistic" şi "surprinzătoarea maturizare" a escroacei, pentru că, într-adevăr, peisajele anonimului francez erau mai bine pictate decît ale obscurului argentinian. Mai ales că semnătura femeii nu suferise modificări, fiind la fel de hotărîtă şi de împăstată ca la debut.
Rudele defunctului soţ din Italia au atacat testamentul acestuia şi românca s-a trezit peste noapte fără vilă şi fără bijuterii. Iar cu
