Festivalul de muzică uşoară de la Mamaia rămâne prăfuit şi anost, chiar dacă în acest an a apărut o pată de culoare, în persoana travestitului Naomi. Sursa: EVZ

Calificarea domnului/ doamnei în concurs a spart oarecum rigiditatea festivalului, însă până la un punct. Concurenţii se încăpăţânează să interpreteze aceleaşi refrene de 30 şi ceva de ani, doar-doar or gâdila latura nostalgică a juriului şi a publicului matur. Inclusiv Naomi, care, în contrast cu nonconformismul său, a ales să concureze cu „De-ai fi tu salcie“. Dacă tot este primul travestit care intră în conservatorul concurs de la Mamaia, de ce să nu interpreteze o piesă ceva mai potrivită cu stilul său? De ce mereu aceleaşi melodii?

E-adevărat, Paula Seling a câştigat trofeul în 1997 interpretând admirabil „Trurli Trurli“, însă parcă n-ar strica şi nişte compoziţii ceva mai noi de 30 de ani, măcar, chiar din repertoriul internaţional. Fiecare concurent este liber să-şi aleagă piesa cu care vrea să impresioneze, însă ei rămân blocaţi în trecut. Nu trebuie făcută o schimbare cu orice preţ, însă festivalul sună an de an ca o placă stricată, repetând obsedant acelaşi refren. Muzica uşoară de acum 30 de ani este valoroasă, interpretată în original de Mihaela Mihai sau Aurelian Andreescu. Aceste melodii nu trebuie uitate niciodată. Însă nici folosite ca nişte unelte pentru înhăţarea trofeului de nişte ageamii.

Câştigătorul ia trofeul, pleacă acasă mulţumit şi doar dacă are mare noroc, va mai cânta în continuare în faţa unui public la fel numeros precum cel de la Mamaia. Concurenţii pozează în interpreţi de muzică uşoară autentică, lasă o lacrimă să curgă din colţul ochiului la refren, spectatorii freamătă de emoţie, iau premiul, îl pun în vitrină, şi după aceea aşteaptă cu nerăbdare oferte din partea caselor de discuri şi solicitări pentru concerte. La care, dacă au norocul