Într-o ceainărie te poţi refugia de tumultul barurilor aglomerate. Sursa: Sorin Antonescu
Deşi băutul ceaiului îşi are originea în Asia, moda consumării lui cu ocazia unor întâlniri de ordin social este, cu siguranţă, o convenţie europeană. În tradiţia japoneză, ceainăriile (chashitsu) sunt construcţii dedicate sofisticatului ritual al ceaiului. La noi, aceste locuri au luat amploare de curând.
> Ceai la Cotroceni. Prima ceainărie de succes din Bucureşti a fost deschisă în 2002, peste drum de intrarea principală a preşedinţiei României. Meniul este generos, peste 150 de sortimente. Poţi alege între ceaiuri aromate şi tradiţionale, de fructe ori deja bine-cunoscutele variaţii pe tema ceaiului negru sau verde. Preţurile variază între 8 şi 10 lei per infuzie, adică echivalentul a patru ceşti.
> La Metoc, în pădure. Pentru cei care caută un loc de relaxare, „La Metoc“ este locul ideal. Ceainăria este ascunsă în curtea unei case ţărăneşti de pe strada Popa Rusu, nr. 21. Vei bea ceai în mijlocul naturii, printre tufe de măceş, liliac şi pomişori crescuţi la întâmplare. Senzaţia acestui loc este ceaiul rece Le Touareg sau Ceaiul ca o bere, adică o băutură rece cu spumă de două degete, cât la o halbă de bere, şi totuşi cu gust de ceai. Meniul este acelaşi cu cel de la „Ceai La Cotroceni“. Peste o sută de sortimente de ceai, la care se pot asocia şerbeturi cu diferite arome, dulceaţă de fructe, turtă din seminţe expandate, sărăţele, brioşe, smochine, curmale, biscuiţi sau bomboane de vanilie.
> Pe scaunul lui Cărtărescu. Pentru că ceaiul merge bine cu o carte bună, localurile din interiorul librăriilor au devenit foarte populare. Este cazul Ceainăriei Cărtureşti, din zona Piaţa Romană, sau a celor din Timişoara, Cluj sau Iaşi. Cei care vin aici au ocazia să stea pe scaune care au aparţinut unor celebrităţi precum Cărtărescu,
