Cel mai mare munte de origine vulcanică din ţara noastră, Călimanul, ascunde un crater vulcanic stins cu diametrul de zece kilometri. Munţii Călimani, cu o suprafaţă de peste două mii

Cel mai mare munte de origine vulcanică din ţara noastră, Călimanul, ascunde un crater vulcanic stins cu diametrul de zece kilometri.

Munţii Călimani, cu o suprafaţă de peste două mii de kilometri, constituie o barieră uriaşă de andezit între Moldova şi Transilvania şi include şi rezervaţia naturală "12 Apostoli".

În codrii în care legenda spune că haiducul Pintea şi-ar fi ascuns comorile, şi-au găsit sălaşul animale felurite şi rare.

Ursul, lupul, râsul şi pisica sălbatică trăiesc aici, în peisajul unic prin culoare şi sălbăticie, iar mistreţii şi cerbii, mari amatori de iarbă fragedă, oferă un spectacol nemaiîntâlnit al naturii, tulburat doar de zborul neaşteptat al liliecilor bicolori sau bruni, care-şi flutură aripile în noapte.

Păsările însă deţin supremaţia în Parcul Călimani, prin numărul lor, fiind prezente în toate tipurile de habitat.

Parcul naţional din regiune se întinde pe o suprafaţă de 24.000 de hectare, în Carpaţii Orientali, şi adăposteşte grupuri megalitice asemănătoare coloşilor din Pacificul de Sud

Munţii vulcanici se întind pe 90% din suprafaţa Parcului Naţional Călimani, iar flora şi fauna alpină, specifice acestor locuri, sunt ocrotite prin lege.

Călimanul, muntele ascuns al dacilor, este umbrit de păduri naturale de afin şi molid, fagi şi mesteceni, din umbra cărora se ivesc pajişti întinse, smălţuite de toporaşi şi flori de genţiană. Plantele rare, care fac parte dintre cele 1.004 specii descoperite de biologii români şi străini, s-au adaptat acestui tip de climat, dar multe dintre ele se află în pericol, din cauza despăduririlor şi a turmelor de oi.

Zâmbrul sau Pinus cembra, un co