Raspunsul meu poate sa para enigmatic si frivol: Eminescu nu a locuit in Casa Pogor, ci la Pogor. Pentru a-l intelege, cititi, rogu-va, nota care urmeaza. Poetul Lucian Vasiliu m-a sunat simbata si mi-a semnalat, cu amabilitate si veche prietenie, o eroare factuala. In articolul "Dl Fenechiu si casa Weitzsecker", afirm imprudent ca Mihai Eminescu nu a locuit efectiv in Casa Pogor. Greseam, in parte. E adevarat: Eminescu nu a locuit efectiv in casa Pogor, care s-a pastrat (renovata de mai multe ori) si care poate fi vazuta de toti. A fost acolo, fireste, la sedintele Junimii. A citit poezii. A ascultat glumele lui Creanga. A comentat filosofic lecturile altora. De locuit, insa, a locuit intr-o cladire alaturata Casei Pogor, care, din pacate, nu s-a pastrat. Lucian Vasiliu mi-a spus ca din aceasta cladire s-au pastrat numai pivnitele fastuoase. In aceasta privinta, niciunul din biografii poetului nu e foarte exact. G. Calinescu, de exemplu, scrie in "Viata lui Mihai Eminescu", la modul dubitativ, ca, in august 1874, cind se intoarce din Germania si e numit "director" al Bibliotecii centrale din Jassy, poetul "ar fi tras in gazda" la Vasile Pogor. Criticul nu precizeaza, cu toate acestea, nici locul exact (Vasile Pogor mostenise, am spus deja, mai multe cladiri - invecinate, totusi) si nici rastimpul gazduirii. Care nu a fost, cu siguranta, prea lung. Peste o pagina, Calinescu adauga: "Intre timp, Eminescu isi statorniceste domiciliul intr-o odaie mare, in casele din curtea bisericii Trei Sfetite". Mai precis e istoricul si genealogistul Vasile Panopol, in monografia intitulata "Pe ulitele Iasului": "casele au fost mostenite de... Vasile Pogor, sufletul Junimii. In ele s-au tinut multe din faimoasele intruniri ale acestei asociatiuni literare... Tot acolo, in niste incaperi mai retrase, a fost gazduit de Pogor marele nostru Eminescu, care s-a aflat atunci citava vreme i