Se aud in ultimele zile din ce in ce mai multe voci care cer o rapida redefinire a politicii externe a Romaniei la Rasarit in noul context creat de conflictul din Georgia. Se cere imperativ presedintelui Basescu o reabilitare rapida a relatiilor cu Rusia in temeiul unei politici mai "intelepte" si mai "pragmatice", termeni care semnaleaza dorinta unor forte romanesti de acomodare a politicii noastre externe la noul revizionism moscovit. Poate ca e o idee buna! Poate ca situatia este intr-adevar intr-atat de serioasa incat necesita o reconsiderare din temelii a fundamentelor politicii noastre externe. Sau poate ca, inainte de a ne grabi sa dam fuga la Kremlin pentru a depune juramantul de credinta in fata cuplului imperial Putin-Medvedev, ar fi mai bine sa incercam sa intelegem ce s-a intamplat de fapt in Georgia, care sunt mizele, unde stam si care ar fi cele mai rationale optiuni pentru Bucuresti.

Agresiunea Rusiei in Georgia a fost prima mutare in jocul de sah geostrategic la capatul caruia Moscova spera sa castige suprematia politica in Eurasia. Serghei Lavrov a exprimat foarte limpede acest lucru intr-un discurs rostit pe 20 iunie, la Moscova, si publicat ulterior in revista "Russia in Global Affairs", sub titlul "Rusia si lumea in secolul 21". Lavrov respinge viziunea potrivit careia omenirea ar trebui sa imbratiseze valorile occidentale ale democratiei liberale si capitalismului si scrie, preluand o idee a patronului sau, Putin, ca, in prezent, traim "o competitie globala de dimensiuni civilizationale, care include acum valori si modele de dezvoltare". Rusia este, desigur, o astfel de civilizatie cu valori proprii. O alta este Europa continentala si o alta lumea anglo-saxona. "Civilizatia anglo-saxona in frunte cu Statele Unite este in declin politic si economic pentru ca este prea ideologizata si de aceea ne aflam intr-o etapa istorica postamer