Cu patru ani în urmă, cam pe vremea asta, Adrian Năstase, pe atunci premier, nu mai prididea cu vizitele de lucru. Işi confecţionase o ţinută vag proletară, după modelul Iliescu, dar şi cu elemente asemănătoare acelora din garderoba lui Ceauşescu – mai spre iarnă, căciulile – şi în ciuda văditei lui inabilităţi de a juca rolul de băiat de băiat, a urmat neabătut sfaturile consilierilor săi de campanie. Premierul Tăriceanu şi-a schimbat şi el stilul înainte de alegeri – a trecut de la limbajul de lemn la limbajul popularităţii, iar în vizitele de lucru, unde se întîlneşte întîmplător cu primarul Oprescu, umblă şi el în ţinuta omului de pe stradă, mai fără bani şi fără pretenţii. Nici lui nu i se potriveşte rolul. Are cam acelaşi aer ca în ziua cînd s-a dus la serviciu, la Palatul Victoria, în costum şi călare pe o bicicletă mică.

PS. Votul din Senat mi s-a părut previzibil după ruşinea din Camera Deputaţilor cu Năstase şi Mitrea. Acest Codruţ Sereş, care s-a milogit literalmente pentru un NUP senatorial mi-a făcut o impresie înfiorătoare. Nu-i lăsaţi, fraţilor, să mă judece, că îmi pierd timpul şi onoarea! Omul ori e prost – ipoteză spre care înclin – ori e speriat cumplit, din motive pe care nu le cunosc, de acuzaţiile care i se aduc.Cine zicea că dl Văcăroiu nu citeşte? L-am auzit pe seară spunînd că de cînd cu dosarele astea, citeşte, rapid, cîte 2000 de pagini pe zi. La un minut pe pagină, preşedintele Senatului citeşte timp de 33 de ore din cele 24 ale zilei. Iar la o rapiditate de o jumătate de minut pe pagină tot îi trebuie 16 ore pe zi, ca să nu zic aproape 17. Să facem un calcul – Vreo cinci ore pe zi tot stă dl Văcăroiu la şedinţele Senatului. Punem aici, de la noi, şi drumul de acasă şi înapoi.Mai adăugăm activităţi de igienă personală plus nevoi fireşti pe toată ziua, 20 de minute. Mai puţin nu se poate. Nu-l lăsăm pe preşedintele Senatului