» De la "Suliti", mai sus de Podeni – asezarea unde a fost gasit actul dupa care s-a atestat documentar infiintarea Bucurestiului – cuprinzi cu privirea intreg plaiul din nordul Mehedintiului, o zona pe cat de saraca, pe atat de frumoasa. Pana departe, se infunda in dreapta si in stanga intinderea ce pare pustie, dominata de inaltimile ei albastre, Varful lui Stan si "Piatra cu puii ei, Closanii", cum a numit-o poetul Ion Pilat.
Cararea se furiseaza printre desele trunchiuri ce cauta lumina parca furata de nemarginirea frunzelor. In adancurile negre din apropiere, ce-ti provoaca fiori reci, "zac batranii si invinsii" – cum se exprima dr. Grigore Draghia de la AFDP Mehedinti, fiu al muntelui, dezradacinat vremelnic si deportat in stepa cu ciulini a Baraganului –, taind piezis calea cu crengile uscate, negre, parca trecute printr-un foc dogorator. O lumina nehotarata, inselatoare, pluteste in stramta carare. E liniste... Din cand in cand, adierea vantului trezeste in uriasa alauta de frunza un sunet ca al Dunarii involburate ce se zareste de pe creasta sau ca al cascadei ce fosneste matasos in fundul prapastiei. De la o vreme, stanca albicioasa rasare printre arbori, care, mai intai se raresc, apoi se micsoreaza, devenind niste tufisuri imbacsite prin care razbate aievea ecoul unor impuscaturi...
"Aici, unde drumul de plaiu" – cum ii zice Angelica Stoican, calauza noastra din Prejna – depaseste vadul vrajitoarelor de la "Trei Ape", se stramteaza, serpuind pe culmea Cornetului, incepe "Cararea Golgotei", asa cum au botezat-o oamenii locului in urma cu aproape sase decenii... "Atunci, aici, militienii din Izverna, ajutati de trepadusii ciumei rosii, au curmat vietile unor tineri din Tr. Severin, porniti in primavara anului 1949 in sprijinul partizanilor din Muntii Cernei, condusi de catre coloneii Uta si Domasneanu.. Odiosul masacru a ramas t
