Daca in primii ani dupa Revolutie, la o nastere se inregistrau trei intreruperi de sarcina, in prezent, lucrurile par sa-si fi reluat cursul firesc. Doar la o prima analiza. De fapt, raportarile catre Autoritatea de Sanatate Publica, institutia in atributiile careia intra realizarea statisticii, sunt incomplete. "Imediat dupa Revolutie, procentul nasteri-avorturi era doi la unu, chiar trei la unu. Dupa ce au aparut ONG-urile americane, care au venit cu formatori ce au dispersat informatia privind metodele de contraceptie printre medicii de familie in principal, pentru ca ginecologii, s-o spunem drept, nu pledau anti-chiuretaj, situatia a inceput sa se schimbe", spune Tanta Culetu, director adjunct al Autoritatii de Sanatate Publica Judeteana (ASPJ) Constanta. Initial, in municipiu au existat doar zece medici pregatiti, din aproape patru sute, care trebuiau sa educe mii de femei tinere. "In 2001, cand am venit consilier la Directie, cu acestia zece lucram. De atunci si pana in 2007, numarul medicilor de familie, cu preponderenta al celor din mediul rural si zonele defavorizate, a ajuns la 98", continua aceasta. S-au gasit solutii si pentru tinerele cu dizabilitati motorii sau psihice, institutionalizate la Techirghiol si Poarta Alba. Astfel, pentru intampinarea unor sarcini nedorite, personalul medical din unitatile in care se gasesc tinerele cu handicap au primit cantitati mai mari de Depoprovera. "Este un contraceptiv modern, injectabil, care se administreaza o data la trei luni", explica Tanta Culetu modul in care a rezolvat problema. Metodele contraceptive orale nu ar fi fost o solutie. Daca intr-o singura zi, medicul ar fi uitat sa le administreze, toata incercarile s-ar fi dovedit a fi inutile. Pana si tinerele de etnie rroma par sa fi acceptat faptul ca nu este obligatoriu sa duca o sarcina pana la capat. "Sunt femei rrome, din Viile de Baneasa, Ghindarest