Procedeul se face pe timp uscat, mai ales după-amiaza. Sursa: Cezar Comănescu
Recoltarea şi conservarea seminţelor din propria grădină nu te costă nimic şi este calea cea mai uşoară pentru a avea în fiecare an o grădină plină de flori. De ce să nu profiţi de darurile naturii? Sunt seminţe pe care le poţi recolta şi seminţe pentru care natura face treaba în locul tău, căci multe plante anuale, aromatice şi bianuale se reînsămânţează singure (gălbenelele, floarea de piatră).
Cum procedezi
Simţul de observaţie trebuie să te ghideze. Plimbările în grădină vor fi şi un bun exerciţiu pentru a observa seminţele. În scurt timp, te vei obişnui, iar descoperirea lor va deveni un lucru simplu. Vei vedea că circa 95% din plante te „anunţă“ destul de vizibil că seminţele sunt gata pentru a fi culese. Pentru seminţe ai nevoie de pungi mici de hârtie. Notează pe ele specia şi data când le-ai recoltat.
Acestea sunt importante, deoarece unele seminţe seamănă între ele, dar şi pentru că pe unele le poţi păstra doar o perioadă scurtă. Nu există un stil anume, tehnica fiind foarte uşoară, majoritatea semin- ţelor recoltându-se cu mâna. Totul depinde de speciile de plante. Scopul este să recoltezi doar seminţele mature, bine uscate. Seminţele necoapte îşi pierd din vitalitate şi vor da plante slabe, uşor atacate de boli.
Recoltarea se face pe cât posibil pe timp uscat, mai ales după-amiaza, cele recoltate pe timp umed putând mucegăi. Când capsulele încep să se brunifice, rupe-le de la bază deasupra unei coli sau pungi de hârtie şi scutură-le până cad seminţele. Pungile pot fi păstrate într-o încăpere ventilată şi uscată.
La unele plante, fructele se deschid la coacerea seminţelor foarte uşor, eliberându-le (Impatiens, Viola), de aceea seminţele se recoltează când sunt aproape coapte şi se lasă încă o perioadă d
