Rasă cu origini străvechi, a fost salvată de la dispariţie de stăpâni care au apreciat loialitatea pe care o dovedesc aceşti câini de vânătoare blânzi, tandri şi inteligenţi. Vizsla ungurească este considerată o rasă veche, conform www.vizsladogs.com, scrierile şi gravurile indicând faptul că datează de 1.000 de ani. Vizsla s-a adaptat condiţiilor atmosferice şi tipului de vânătoare caracteristice ţinuturilor ungare. Aceşti câini au fost foarte populari şi erau folosiţi la vânătoarea de păsări, fiind consideraţi câini pontatori-vânători. Erau, de asemenea, membri ai familiei din care faceau parte. Unele teorii susţin că Vizsla descinde din două rase foarte vechi, astăzi dispărute: câinele de vânătoare transilvănean şi câinele galben turcesc. Ulterior, la Vizsla iniţială s-a adăugat un nou fond genetic, în urma împerecherii cu Pointerul german cu păr scurt. După al doilea război mondial, când ruşii au preluat puterea în Ungaria, maghiarii, temându-se că aceştia ar fi putut decima populaţia de Vizsla, deoarece era un simbol al aristrocraţiei, au luat câţiva câini în ţările în care au imigrat. În prezent, Vizsla este un câine de vânătoare popular în Canada şi în alte ţări, dar rolul său principal rămâne acela de câine de companie.

Aspectul exterior Vizsla este un câine de vânătoare de talie medie, musculos şi bine proporţionat. Are capul lat, bot conic şi nasul lat, maro. Urechile sunt subţiri, catifelate şi lungi, pendulante şi rotunjite la vârfuri. Ochii sunt de o culoare puţin mai accentuată decât blana. Gâtul este musculos, fără salbă. Corpul câinelui este îndesat şi musculos, evidenţiindu-se pieptul adânc. Membrele anterioare sunt drepte. Blana ruginie sau galben închisă poate fi netedă sau sârmoasă. Părul este scurt, des şi lipit de corp.

Personalitatea Vizsla este demn de încredere, iubitor, expansiv şi tandru, spontan, inteligent şi docil. Are nev