Daca doamna Musca nu mai candideaza la viitoarele alegeri, sa nu va inchipuiti ca va creste nivelul moralitatii in Parlamentul Romaniei. Sau ca avizul de urmarire penala, dat de Senat pentru seres si Pacuraru, ar putea inclina balanta in favoarea insanatosirii climatului etic in randul alesilor. Din pacate, vom vorbi de oameni patati si de acum inainte. Sita sistemului uninominal nu poate face minuni. Urmele lasate de listele de partid, care au raspandit molima imoralitatii in cea mai inalta institutie a statului, nu vor disparea curand. Ca atare, este gresit sa se creada ca refuzul fostului lider pedelist ar putea fi dat ca exemplu acelora care se gandesc sa redevina senatori sau deputati, mizand pe faptul ca votul uninominal din toamna le va spala greselile comise inainte de 1989. Nu am ajuns in faza in care oamenii politici se retrag voluntar dintr-o activitate din considerente strict morale.

Portdrapelul nesimtirii va flutura mereu pe catargul oligarhiei imune, radicalizand o masa de alegatori uriasa la fiecare patru ani. Urmariti cum reactioneaza grupurile parlamentare atunci cand unul dintre oamenii lor intra in atentia justitiei si veti intelege din ce consta ansamblul de interese si cine le apara. Prin urmare, dincolo de alte conotatii, gestul ex-ministrului Culturii poate fi privit doar ca un simplu apel la clementa adresat unui electorat dispus, se pare, sa nu-i mai ierte pe cei care au acceptat sa serveasca interesele fostei Securitati. Spre deosebire de alti politicieni, Mona Musca a ales sa faca pasul inapoi, probabil, din doua motive. Primul ar fi ca "Dana" a inteles ca nu poate sa se intoarca in locul de unde a plecat intrucat nici ea nu crede ca exista cineva in masura sa spuna ca si-a ispasit pedeapsa si deci si-a recapatat demnitatea pe durata surghiunului in afara politicii. Al doilea motiv este teama de presiunea mediatica din pe