Cu cat intamplarile, dramele, modificarile de la Marea Neagra se rostogolesc mai mult, cu atat Romania pare mai rezervata. Fie Traian Basescu are in mana carti ascunse, pe care intentioneaza sa le joace treptat intr-o strategie transatlantica prin care Marea Neagra sa devina o mare NATO, fie Romania tace fiindca nu are nimic de spus. Aflata in vecinatatea unui spatiu pe care Rusia ar vrea sa-l ia in stapanire cu orice risc, inclusiv cu cel al izgonirii investitorilor straini si al izolarii, Romania n-ar trebui sa mizeze doar pe acoperisul oferit de Alianta Nord-Atlantica.
Presedintele Basescu a baleat saptamana trecuta intreaga regiune de la Kiev la Ankara discutand cu liderii principalelor tari la Marea Neagra despre acest spatiu pe care Turcia si Rusia ar vrea sa-l pastreze doar pentru riverani, in vreme ce Romania si tot mai mult Ucraina ar prefera sa-l deschida pentru navele NATO. Conflictul din Georgia si presiunea militara pe care o mentine Moscova asupra acestui mic stat cu aspiratii atlantice au redeschis disputa pentru Marea Neagra.
Jocul Romaniei este insa complicat de relatiile dilematice si alunecoase pe care le are cu Republica Moldova si Ucraina, de lipsa de prevedere a Bucurestiului din ultimii ani si de incapacitatea diplomatiei autohtone de a mentine culoare stabile si terminatii prietenoase la Kiev si Chisinau. Dupa turneul lui Traian Basescu in jurul Marii Negre, dar fara legatura cu acesta, Kremlinul a anuntat ca recunoaste independenta Osetiei de Sud si a Abhaziei, iar presedintele rus Dimitri Medvedev l-a chemat pe omologul sau moldovean, Vladimir Voronin, la Soci, o statiune balneara aflata la 25 de kilometri de granita cu Abhazia.
In vreme ce liderul de la Kremlin ii explica lui Voronin ca exista "sanse foarte bune pentru solutionarea problemei transnistrene", acesta parea sa fie de acord cu reimprospatarea
