- Cultural - nr. 167 / 28 August, 2008 Articolele publicate de Eminescu in presa romaneasca din a doua jumatate a secolului al XIX-lea raman, si astazi, la un veac si mai bine de la disparitia poetului national, un model de fermitate a ideii si de exigenta etica, de intransigenta a gandului politic si de vizionarism. Nu intamplator, ziaristul Eminescu este, si astazi, incomod. Lectia sa publicistica este mai mult decat actuala, pentru ca textele sale ne ofera un diagnostic ferm si exact al societatii romanesti, de ieri si de azi, sanctionand racile si vicii, imposturi si manii. Intr-un articol din 13 ianuarie 1880, publicat in ziarul "Timpul", Eminescu ne ofera o radiografie, plastica si exigenta totodata, a politicianismului romanesc, radiografie care se poate aplica, fara prea mari retusuri, si epocii actuale: "Partide care urmaresc cu sinceritate realizarea ideilor lor, partidele pentru care principiile nu sunt numai pretexte si fraze pentru a amagi lumea vor fi totdeauna folositoare. Ceea ce se cere insa de la ele in mod absolut e ca sa ramana pururea credincioase lor insele, sa nu se abata de la calea ce si-au prescris-o, pentru ca alegatorii si poporul in genere sa stie cu cine are a face… Parerea noastra este ca nici un partid onest, oricare ar fi principiile lui, nu e nefolositor tarii. Principii gresite, de exemplu, pe mana unor oameni onesti sunt mai folositoare decat principii foarte bune in mainile unor panglicari. Caci adevarul intr-un stat nu sta pe atata in idei, pe cat in caracter (subl. lui Eminescu - n. n.) si samburul moral, seriozitatea de caracter si de aspiratiune formeaza adevarata greutate a unui grup de oameni politici, nu bruma de idei culese de prin carti. C-un om care doreste bine statului si numai pe aceasta cale poti discuta, c-un om insa pentru care binele statului e numai un pretext, iar binele lui propriu tinta adevarata nu exista di