- Cultural - nr. 167 / 28 August, 2008 Trec pe acolo, cu anumite treburi, aproape in fiecare zi. Era un loc pustiu oarecum. In primavara au venit mesterii. Au masurat. Au trasat. Au sapat si au turnat fundatia. Incetul cu incetul, s-au ridicat zidurile. Au inaltat acoperisul. Si a iesit o casa, in acea zona a strazii Viile 1 Mai, de toata frumusetea. Dupa voia si sufletul gospodarului. Iar sus, pe acoperis, a inaltat un stegulet. Tricolorul. Iata ca se poate! Simbolul nostru national, mandrul Tricolor, a fost inaltat pe casa omului. Frumos si bine! Asa cum procedeaza, atunci cand isi ridica durabile case, si cei din Breaza, sa zicem, din zona Reghinului. Si acolo am intalnit multe case pe care flutura Tricolorul. Este o mandrie romaneasca! Este un obicei ca americanii, foarte multi dintre ei, sa-si inalte drapelul national pe peluzele din fata casei. Unii dintre ei il coboara in fiecare seara si-l reinalta pe suport a doua zi dimineata. Intr-un gest repetat, aproape reflex, intrat in obisnuinta. Ca roman, aplaud acest gest si cred ca-i locul sa redam aici, pentru talcul, pentru invatamintele lor, cuvintele domnului Unirii de la 1859, Alexandru Ioan Cuza: "Steagul este Romania, acest pamant binecuvantat al patriei, stropit cu sangele strabunilor nostri si imbelsugat cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiecaruia, casa in care s-au nascut parintii si unde se vor naste copiii vostri. Steagul e, totodata, trecutul, prezentul si viitorul tarii: intreaga istorie a Romaniei". Sa nu se uite! LAZAR LADARIU - Cultural - nr. 167 / 28 August, 2008 Trec pe acolo, cu anumite treburi, aproape in fiecare zi. Era un loc pustiu oarecum. In primavara au venit mesterii. Au masurat. Au trasat. Au sapat si au turnat fundatia. Incetul cu incetul, s-au ridicat zidurile. Au inaltat acoperisul. Si a iesit o casa, in acea zona a strazii Viile 1 Mai, de toata frumusetea. Dupa voi